Prenume: Daniel – Radu
Nume: Iordache
Data nașterii: 05.05.2000

Spune-ne câteva cuvinte despre tine și despre ceea ce îți dorești să realizezi, pe plan profesional.
De fiecare dată când mi se cere să spun câteva cuvinte despre mine, brusc realizez că nu știu foarte bine cu ce să încep sau ce anume ar trebui punctat prima oară; acest fapt scoate în evidență un lucru pe care îl consider caracteristic pentru mine, anume căutarea continuă de sine. Dacă ar fi, totuși, să enumăr câteva trăsături care îmi vin rapid în minte, mă consider o persoană cu tărie de caracter, perseverentă și dornică de o evoluție personală constantă. Progresul personal mă descrie, motiv pentru care mă străduiesc pe cât de mult pot să nu stagnez. Îmi place și încerc în fiecare zi, pe cât îmi permite timpul, să învăț ceva nou, să citesc câteva pagini, să discut idei interesante, să aflu informații noi, pe care să le pot valorifica. Cred, mai presus de orice, că timpul investit în noi înșine nu este niciodată pierdut.

În prezent, sunt student la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, în anul III. Deși nu știu încă încotro mă îndrept, sunt destul de sigur că îmi doresc, pe plan profesional, să am un job care să mă facă fericit, care să mă impulsioneze să cresc personal și care să mă stimuleze. Mai mult, îmi doresc ca această perspectivă să îmi ofere șansa de a-mi exercita independența, valoare pe care o apreciez și mi-o autocultiv încă de mic.

Cum ai descrie motivaţia, în câteva cuvinte, în cazul tău?
Pentru mine, motivația este o forță puternică, instrinsecă, ce mă împinge în permanență să duc la bun sfârșit orice mi-am propus. În momentul în care nu reușesc să închei anumite activități, chiar și dacă acestea îmi sunt neplăcute, resimt în general sentimente de culpabilitate și vinovăție. De aceea, îmi este foarte greu, la nivel rațional, să las acele activități care îmi displac profund. Spre exemplu, dacă citesc o carte care nu îmi place absolut deloc, nu am stare până nu reușesc să o termin, oricât de chinuitor ar fi, fapt care generează un conflict interior ruminativ.

În ascensiunea ta de până acum, a fost suficientă educaţia primită pe băncile şcolii (indiferent că vorbim de şcoală primară sau facultate) sau diferenţa a făcut-o dorinţa personală constantă de a te perfecţiona pentru a reuşi?
Fără doar și poate sunt ferm convins că dorința personală constantă de a mă perfecționa m-a împins toată viața spre a-mi îndeplini orice fel de obiectiv. În prezent, sistemul de învățământ este organizat de așa manieră încât mai degrabă îți pune bețe în roate, în sensul în care te încarcă atât de mult cu cantități enorme de balast, că tindem să ne pierdem în hățișul de informații. Cred, astăzi, că o mare luptă a tinerilor români este aceea de a descoperi ce anume îi reprezintă și ce anume le place. Din păcate, școala nu ne încurajează deosebit de mult în această direcție, motiv pentru care dorința personală trebuie să se plieze în direcția descoperirii de sine și a găsirii propriei vocații. Așadar, chiar dacă sistemul de învățământ îți oferă punctul de plecare, această temelie trebuie consolidată de efortul de a investi constant în noi înșine.

Care este persoana care te-a influenţat cel mai mult până la acest moment din viață şi în ce mod a reușit să facă asta?
În viața mea există numeroase persoane care m-au influențat deosebit de mult, atât din punct de vedere intelectual, cât și din perspectivă umană. Aș putea, astfel, să menționez doi profesori de științe socio-umane pe care îi îndrăgesc foarte mult, cu care am avut ocazia în liceu să mă întâlnesc de mai multe ori în afara programului cotidian școlar (inclusiv în prezent păstrez legătura cu dânșii). Alături de aceștia, discuțiile intelectuale deveneau palpitante și semnificative, încărcate cu sens. Aceștia mi-au insuflat dorința de a mă autoperfecționa, de a căuta să mă dezvolt cât mai mult pe palierul intelectual și de a persevera în permanență.

O altă persoană pe care o consider esențială în dezvoltarea mea este prietena mea, care mă face în fiecare zi să fiu și să îmi doresc să fiu un om mai bun. Aceasta mă ajută să vad partea emoțională și umană a vieții, dincolo de ideile din bibliotecă. De asemenea, tot ea mă impulsionează să devin cea mai bună variantă a mea.

Bineînțeles, un rol imens în viața fiecărui om probabil este jucat și de părinți. Părinții mei au însămânțat în mine ideea performanței, valorificarea perseverenței, a conștiinciozității și a dorinței de a reuși.

Care a fost experiența care te-a marcat?
Cel mai probabil experiența care m-a marcat cel mai tare este reușita de a obține premiul III la faza națională a Olimpiadei de Științe Socio-umane (secția Psihologie), în anul 2019, atunci când eram în clasa a XII-a. Acest moment a devenit cu atât mai semnificativ, cu cât a constituit rezultatul a trei ani de muncă intenși depuși în această direcție, mai ales pe perioada clasei a XII-a; în fiecare an am participat la olimpiada de socio-umane, an de an am perseverat, iar în ultimul an de liceu am obținut această performanță, de pe urma căreia am beneficiat imens și la facultate: am fost acceptat fără a susține concursul de admitere, în cap de listă, și de asemenea am fost bursier în anul I de facultate.

Cât de mult contează să ai un plan, realizat din timp pentru a ajunge acolo unde îţi doreşti?
Pentru mine, a avea un plan reprezintă o nevoie esențială în viața mea. Cel mai bine mă simt cu mine însumi atunci când am un plan de acțiune, cel puțin fragmentar, pentru că acesta îmi oferă șansa de a organiza și secvenția sarcinile. Pe de-altă parte, îmi place și extazul momentului într-o oarecare măsură, astfel că uneori mă bucur de palpitația adusă de evenimentele necunoscute ce pot apărea în prezent, care nu erau în plan.

Ce aşteptări ai de la tine în următoarea perioadă?
În prezent, dat fiind că încep în curând un nou an universitar, probabil și cel mai greu de până acum, îmi doresc să reușesc să obțin note bune în perioada sesiunii de examene, dar și în perioada susținerii examenului de licență și a examenului de admitere la master. Sper, dincolo de orice, să elaborez o licență de care să mă simt mândru, care să mă reprezinte și care să simt că încununează efortul depus pe parcursul facultății.

Care este visul tău?
Dintotdeauna, încă de când eram mic, mi-am dorit să schimb lumea. Deși sună ca o dorință poate ludică și ușor puerilă (sic!), sper, într-un viitor mai îndepărtat sau mai apropiat, să simt că ceea ce fac lasă urme, că inspiră și alți oameni să transforme lumea într-un loc mai bun, mai uman. În măsura în care pot, îmi doresc ca ”pătrățica mea” să le arate și altor oameni că schimbarea vine de la nivel individual.

Cum te-ai descrie în trei cuvinte?
Perseverent, reflexiv și meticulos.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here